În zilele de 7-8 Septembrie 2019, la Palatul Parlamentului a avut loc Conferința Anuală CMR-2019 în prezența a peste 200 de participanți din România, Basarabia, Cernăuți, Statele Unite, Italia, Germania.

În cadrul acestei Adunări Generale, s-au dezbătut, pe lângă problemele organizatorice curente, sesiuni de lucru având ca teme cultura, educația, situația comunităților românești din jurul granițelor, discriminarea românească și aspectele care vizează procesul unionist.

Sesiunea economică prevăzută, nu s-a putut desfășura din lipsă de participare, fiind interesate doar câteva persoane din cele prezente.

Fiecare sesiune a fost moderată după cum urmează:

Sesiunea Educație și Învățământ – Violeta Dascălu

Sesiunea Cultură, Patrimoniu, Massmedia – Magdalena Roxana Băcescu și Ștefan Răzvan Sechereș (Apostol)

Sesiunea Discriminare – General Mircia Chelaru

Sesiunea Unire – George Simion

 

Organizatoric

S-a trecut în revistă situația reprezentanțelor România, Europa, Basarabia și comunitățile istorice,.

  1. CMR-România

La reprezentanța CMR-România , conform Statutului,  a fost validat în funcția de Director Executiv, domnul Nicușor Moise, prin votul majoritar al participanților

  1. S-a decis înființarea unui Comitet de Conducere Colectivă în scopul unei conduceri coerente, format din Directorii Filialelor alcătuite din minimum 10 membri și din Șefii Departamentelor afiliate CMR-România, respectiv, Cultură, Educație, Economic, Compartimentul Comunicare, Secretar Executiv CMR.
  2. Acțiunile și activitățile întreprinse de Reprezentanța CMR-România prin reprezentanții săi în plan extrateritorial (în afara României), sau de reprezentare la nivelul instituțiilor statului pot avea loc numai pe baza împuternicirilor primite de la organizația centrală a CMR.
  3. S-a decis ca Reprezentanța să-și intensifice eforturile pentru dezvoltarea filialelor și pentru coordonarea acțiunilor acestora în vederea realizării diverselor proiecte de interes general.
  4. Filialele din cadrul Reprezentanței vor avea caracter autonom, putând avea personalitate juridică proprie în vederea derulării proiectelor cu caracter zonal.
  5. Se recomandă ca Filiala CMR-Dobrogea să fie lider de proiect pentru sectorul economic și pentru realizarea unei inițiative legislative privind angajarea nerestricționată a românilor din zone aflate în afara spațiului Uniunii Europene, cum ar fi Basarabia sau Ucraina.
  6. Se recomandă ca Filiala CMR-Dobrogea, prin doamna Daniela Țurcanu să realizeze un proiect împreună cu autoritățile de resort pentru monitorizarea și coordonarea activităților privind reabilitarea clădirilor de patrimoniu.
  7. Secretarul General Executiv, Raluca Maxim va realiza și menține baza de date, va contribui împreună cu Directorii Executivi și Președintele CMR la elaborarea și menținerea paginii WEB a CMR și va transmite informațiile și comunicatele pe direcțiile Președinte CMR – Comitetul de Conducere Colectivă.
  8. Propunerile detaliate din cadrul sesiunilor dezbătute se regăsesc în Anexe.
  9. Componența departamentelor aflate în subordinea CMR-România

– Departamentul Educație și Învățământ – Eugenie Posdărăscu

– Departamentul Cultură, Patrimoniu – Niculina Merceanu

– Compartiment Comunicare, Massmedia –Catrinel Alba Iulia Popescu

– Compartimentul Juridic – Ioana Marina Alexandru

  1. Departamentul de Educație și Învățământ va elabora, împreună cu reprezentanții comunităților românești, a unui proiect de acțiuni pentru sprijinirea și menținerea limbii și culturii românești în comunitățile din jurul României și din Balcani.
  2. S-a propus dezvoltarea proiectului ”Corpul Profesorului Român” (în ANEXĂ) care să stabilească modul în care, prin colaborarea și implicarea financiară a statului român, grupuri de profesori să predea în comunitățile românești, cursuri de literatură și istorie românească.
  3. Propunerile legate de îmbunătățirea sistemului de învățământ din România se vor regăsi într-un proiect ce va fi elaborat de specialiștii Departamentului și va fi prezentat ministerului de resort pentru discuții, modificări, îmbunătățiri și aplicare în programul deeducație și învățământ național.

 

 

  1. CMR-Basarabia (și comunitățile istorice)

Conform Statutului, prin implicarea sa  în conducerea unui partid politic din Basarabia, Ion Leașcenco nu mai poate fi Director Executiv al CMR-Basarabia, dar rămâne un membru de bază al CMR.

În locul său, a fost propus și validat prin votul Adunării Generale, domnul Boris Volosatâi.

  1. Prioritățile CMR-Basarabia devin:

– legalizarea prin căpătarea personalității juridice a Reprezentanței

– dezvoltarea rețelei de Filiale CMR pe teritoriul Basarabiei, în comunitățile românești limitrofe României  și din Balcani.

– sprijinirea și menținerea limbii și culturii române în aceste comunități în colaborare directă cu Departamentul Educație și Învățământ (punctele 11, 12, 13).

  1. Pentru sprijinirea unionismului în Basarabia și a conștiinței apartenenței la statul român s-a reiterat inițiativa legislativă a înființării Circumscripției 44 – Basarabia, având candidați exclusiv dintre locuitorii din Basarabia, într-un număr care să permită crearea unui Grup Parlamentar al Basarbiei (punctul 25.b.).
  2. Pentru urgentarea și eliminarea oricăror restricții privind acordarea cetățeniei române s-a propus implementarea principiului ”jus sanguinis”, ”dreptul sângelui” (model irladez), (vezi punctul 26).

Notă: la data întocmirii acestei Rezoluții, aflăm că domnul Volosatâi s-a înscris în competiția electorală pentru Primăria Chișinăului. Este regretabil că domnia sa nu ne-a anunțat la Conferință despre această intenție.

Așa cum am mai văzut, toate eforturile sale se vor concentra în altă direcție decât cea a dezvoltării rețelei CMR-Basarabia și poate duce la slăbirea unionismului în Basarabia.

 

  • CMR-Europa

S-a menținut numirea lui George Simion în funcția de Director Executiv al CMR-Europa, deși activitatea sa de până acum a avut de suferit din cauza implicării exclusive în campania sa electorală pentru Parlamentul Europei.

  1. Prioritățile CMR-Europa devin:

legalizarea prin căpătarea personalității juridice a Reprezentanței fie într-una din țările europene, fie ca Filiala CMR-Europa Autonomă formal în cadrul Reprezentanței CMR-România, pentru a beneficia de posibilitatea deschiderii de cont bancar; – cu ajutorul Compartimentului Juridic

– dezvoltarea rețelei de Filiale CMR în țările din Europa;

– crearea unui birou de lobby la Bruxelles prin sprijinirea financiară ca urmare a personalității juridice.

  1. Se recomandă ca George Simion să-și clarifice opțiunile în ceeace privește implicarea sa activă în dezvoltarea CMR-Europa prin crearea de Filiale CMR pe continentul european.

 

  1. CMR-Organizația Centrală
  2. S-a stabilit ca Departamentul Discriminare Națională și Departamentul Unire să fie subordonate organizației centrale Consiliului Mondial Român.
  3. În cadrul Sesiunii Discriminare Națională s-a propus elaborarea unei Legi Antidiscriminare Românească. – Responsabil Compartimentul Juridic
  4. 20. Va fi eleborat și supus dezbaterii publice un ”Cod al Drepturilor Românilor” (în ANEXĂ)care să constituie baza pentru Legea Antidiscriminării Românești. – Responsabili Președintele, CMR-România, Compartimentului Massmedia și Compartimentul Comunicare.
  5. Vor fi reluate demersurile pe lângă Ministerul Culturi  a proiectului ridicării ”Monumentului Patimilor Românești” elaborat în anul 2009 (în ANEXĂ) – responsabili Compartimentul Comunicare și CMR-România.
  6. Se va depune la Parlament inițiativa legislativă privind amendarea Legii Electorale (în ANEXĂ)
  7. pentru extinderea termenului de ”competitor electoral” la toate organizațiile și asociațiile societății civice, pentru a elimina discriminarea prin care acest drept este permis doar organizațiilor și asociațiilor civice ale minorităților;
  8. pentru înființarea Circumscripției Electorale 44-Basarabia în care vor putea candida exclusiv românii basarabeni pe un număr suficient de locuri pentru a putea constitui Grupul Parlamentar Basarabia, prin aceasta creindu-se perspectiva integrării politice.

Responsabilitatea promovării inițiativei revine Compartimentului Massmedia și Compartimentului Comunicare.

  1. Se vor face demersuri pentru modificarea Legii Cetățeniei Române în sensul acordării neristricționate a acesteia pe baza principiului ”jus sanguinis” sau ”dreptul sângelui”, așa cum se procedează în Europa în cazul cetățenilor germani. – Responsabil Compartimentul Juridic și Compartimentul Comunicare
  2. În cadrul Sesiunii Unire s-a subliniat necesitatea unificării mișcării unioniste basarabene la nivel politic și la nivelul societății civice.
  3. S-a cerut clasei politice de pe amândouă malurile Prutului să dea dovadă de patriotism și să susțină deschis promovarea în spațiul public intern și extern a ideii unioniste.
  4. Se solicită în mod ferm partidelor românești din Basarabia să devină credibile și să facă front comun pentru a creea o alianță politică pro-unionistă capabilă să intre în parlamentul de la Chișinău pentru a promova ideea Unirii și pentru a se opune tendințelor de menținere a Basarabiei pe orbita rusă.
  5. S-a propus constituirea ”Alianței Unioniste a Românilor” ca formațiune de tip confederativ, a organizațiilor și asociațiilor civice, având personalitate juridică pentru a acționa în mod instituționalizat și pentru a avea autoritatea de reprezentare pe plan intern și extern a mișcării unioniste.
  6. ”Alianța Unionistă a Românilor” va realiza politică de lobby prin cooperare cu departamentele externe ale Adminstrației și va solicita un spațiu adecvat în clădirea Parlamentului României (în ANEXĂ).
  7. Se recomandă organizațiilor românilor din Transcarpatia, Bucovina (Cernăuți și Ținutul Herței) și din Odesa/Basarabia de Sud (Bugeac) să creeze o alianță similară de tip confederativ cu personalitate juridică, pentru a putea constitui elementul de dialog instituționalizat atît la nivelul autorităților locale cât și la cel al administrației României pentru promovare și susținerea intereselor comunității românești.
  8. Se recomandă și organizațiilor românilor din sudul Dunării să-și creeze o alianță similară pentru a constitui autoritatea instituțională pentru reprezentarea unitară a intereselor românilor atât în relațiile cu statul sârb cât și cu statul român.