STRATEGIA Consiliului Mondial Român-România 2019
- ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
- Revizuirea și modificări propuse pentru Ordonanța de Urgență nr. 57/ 2019- CODUL ADMINISTRATIV
- Revizuirea și modificări pentru Legea nr. 273/ 2006 privind finanțele publice locale.
- 3. Revizuirea și modificări propuse pentru Legea nr. 94/ 1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi
- Modificări propuse pentru Legea nr. 153/ 2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor.
II. POLITICĂ EXTERNĂ
1. Inițierea unui Program interministerial pentru reducerea traficului de persoane.
2.Elaborarea unor strategii reale privind votul în diaspora, care sa cuprindă votul electronic prin intermediul amprentei (Smartphone/IOs), votul prin corespondenșă, votul prin semnătura electronică și votul direct.
3. Organizarea în parteneriat cu Institutul Diplomatic Român din subordinea Ministerului Afacerilor Externe a unor serii de Conferințe sub titulatura CONCEPTUL DE UNIRE destinat românilor și asociațiilor românești sau mixte din diaspoara privind cultivarea unității de neam și interese naționale.
4. Elaborarea la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și al Ministerului Afacerilor Interne a unei Strategii naționale privind migrația pentru perioada 2020-2024 în scopul consolidării unei politici interne în sprijinul migrației legale care ulterior să fie susținută în politica externă și adaptată exigențelor europene actuale având în vedere măsurile imediate și căile de urmat expuse în Raportul de activitate din 2019.
5. Redactarea evaluărilor semestriale și publicarea raporturilor de evaluare a modului în care au fost atinse obiectivele asumate în Strategia privind relația cu românii de pretutindeni 2017-2020
6. Redactarea unui Îndrumar protocolar extern care să includă normele de etichetă și protocol, atât cele deja cunoscute cât și noile exigențe în materie de etichetă și protocol, de către recent înființatul Consiliu al Protocolului Național coordonat de Compartimentul Protocol din cadrul Administrației Prezidențiale
7. Extinderea procedurii asumării și semnării declarației de loialitate prin publicare pe site alături de declarația de avere și de interese la nivelul membrilor Corpului diplomatic și consular al României în vederea consolidării responsabilizării lor față de statul român și a afirmării loialității asumate de către aceștia
8. Elaborarea de către Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României în colaborare cu Departamentul comunicare, diplomație publică și culturală din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a unei Strategii naționale privind dialogul interetnic și intercultural, atât la nivel național, în Basarabia, Bucovina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, în Diaspora Istorică, cât și în Diaspora Emergentă și Integrată.
9. Intarirea raporturilor diplomatice, economice si culturale cu Rusia, Turcia și Orientul Mijlociu pentru realizarea unor parteneriate solide si de promovare a intereselor comune si a democratiei, precum și consolidarea parteneriatului strategic dintre statul român și Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană.
10. Realizarea unei strategii pentru sustinerea si sprijinirea comunitatilor romanesti din regiunile istorice romanesti din Ucraina ( Inființarea unui Consulat la Odesa) , Ungaria, Serbia, Bulgaria, Republica Moldova. Activarea consulatelor din aceste regiuni si evaluarea activitatii acestora de catre MAE.
11. Inițierea unor demersuri pentru modificarea Legii Cetățeniei Române în sensul acordării neristricționate a acesteia pe baza principiului ”jus sanguinis” sau ”dreptul sângelui” și pentru generația II si III, așa cum se procedează în Europa în cazul cetățenilor germani și irlandezi.
12. Rezolvarea ”Problemei UCRAINA” .
III. MEDIUL DE AFACERI ȘI FONDURI UE
1. Descentralizarea fondurilor destinate start-up-urilor si ONG-urilor către incubatoare de afaceri/ incubatoare de proiecte (sociale) – pentru eliminarea sau, cel putin, diminuarea corupției și, implicit, cresterea gradului de absorbție (potrivit modelului și bunelor practici în domeniu. Bulgaria; cel mai relevant exemplu: 2 români au reprezentat Bulgaria în finala Intel Business Challenge cu un proiect finanțat de un incubator bulgar din fonduri europene)
2. Granturi pentru business creation special pentru șomeri și seniori, grupuri defavorizate care nu sunt acoperite de programele existente.
3. Operaționalizarea unor fonduri special pentru antreprenoriat incluziv similar cu cele din UE: micro-granturi și micro-credite pentru persoane din mediul rural
4. Dezvoltarea unor campanii de conștientizare cu privire la antreprenoriatul incluziv și promovarea în media a unor povești de succes despre antreprenori din grupuri defavorizate sau sub-reprezentate în antreprenoriat: tineri, femei, șomeri, pensionari/seniori, persoane cu dizabilități, persoane din mediul rural, persoane din comunități/grupuri defavorizate.
5. Realizarea unor proiecte de informare si educatie antreprenoriala la nivel national pentru tinerii si adultii care vor sa isi deschida o afacere. Aceste proiecte se pot face prin colaborarea statului cu companiile private.
6. Asigurarea unor servicii de sprijin adiționale pentru beneficiarii de micro-credite (consiliere, consultanță, training, coaching/mentoring, etc.) adaptate la nevoile de finanțare a antreprenoriatului incluziv.
7. Diversificarea și amplificarea serviciilor de garantare, inclusiv scheme de garantare a creditelor publice sau public-private speciale pentru antreprenoriatul incluziv.
8. Promovarea bunelor practici existente în UE de grupuri de auto-finanțare pentru antreprenoriat incluziv și încurajarea formării sistemelor de tip “community-based systems” în care membrii se împrumută reciproc similar cu cele existente în UE.
9. Dezvoltarea și livrarea unor programme de educație financiară, de coaching și mentoring, consultanță și sprijin pentru persoane din grupuri dezavantajate sau sub-reprezentate în antreprenoriat
10. Susținerea finanțării din Fondurile Structurale și de Investiții Europene (ESI) pentru sectorul agricol în vederea refacerii sistemului național de irigații ca și indicator de performanță cu impact în PIB
11. Recrutarea, selectarea (contracte cadru și subsecvete sau similar procedurilor organizate de Direcțiile Generale din cadrul Comisiei Europene), crearea de grupuri de experți la nivelul Ministerului Fondurilor Europene și utilizarea acestora în operațiunile de verificare administrativă și financiară.
12. Contabilitatea, managementul financiar, expertiza juridică, expertiza în achiziții și auditul proiectelor să fie realizate de personal înalt calificat, instruit împreună cu experții Comisiei Europene, Curții Europene a Auditorilor, Direcțiilor Generale din cadrul Comisiei Europene etc. iar decontarea cheltuielilor cu experții să fie realizată de la capitolele de cheltuieli directe și nu indirecte cum este în prezent.
13. Acordarea de consultanta gratuita (inclusiv juridica, economica, financiara, tehnica) pentru comunitatile izolate (atat rurale, cat si urbane, cum sunt, de exemplu, cele din Delta Dunarii și din zonele defavorizate), cu scopul de a revigora meșteșugăritul și industriile vechi sau de a implementa altele noi si a creste gradul de absorbție a fondurilor europene structurale și de investiții la nivel national.
IV. ECONOMIE
1. Elaborarea unei strategii de Geoeconomie.
2. Crearea unei baze de date la nivel national, cu potentialul economic al fiecarei localitati ( agricol, resurse naturale, uman, turistic, resurse naturale, etc). Aceasta baza de date sa fie intocmita de catre fiecare Primarie in parte ( fiind cel mai aproape de aceste informatii).
3. Elaborarea, aprobarea și aplicarea deîndată a STATULUI DE FUNCȚIUNI, în vederea reglării unor decalaje existente între diferite categorii profesionale.
4. Eliminarea ”CĂPUSĂRILOR” din Economia Funcțională.
5. Elaborarea strategiei de redresare și implementare a ECONOMIEI PROFITABILE
6. Eliminarea așa-zisei ”STĂRI DE INCERTITUDINE”,
7. Elaburarea de strategii privind implicarea statului în ECONOMIA STRATEGICĂ (mergând până la NAȚIONALIZAREA anumitor DOMENII STRATEGICE.
8. NAȚIONALIZAREA RESURSELOR NATURALE
9. RESPONSABILIZARE.
10. Constituirea a cel puțin 42 ( unul pentru fiecare județ) de PARCURI TEHNOLOGICE și PARCURI DE CERCETARE ȘI INOVARE (pe lângă universități sau institute academice împreună cu mediul privat, în vederea creării de produse de cercetare competitive pe piața internațională) cu taxe subvenționate/ ZERO pentru investitori pentru dezvoltarea de produse IT & C precum și a celor High Tech.
11. Obligativitatea execuției unui plan de afaceri pentru minim 3 ani de activitate economică, la inființarea oricărei societăți comerciale și scutirea de taxe și impozite a IMM-urilor, atât pentru angajator cât și pentru angajat în primul an de funcționare.
12. Alocarea suplimentară de resurse financiare infrastructurii rutiere și feroviare si utilizarea acestora pentru un transport de marfă/pasageri competitiv și prietenos cu mediul înconjurător. Implementarea unor masuri eficiente pentru asigurarea integrității și funcționalității depline a infrastructurii rutiere și froviare prin stoparea furturilor și actelor de vandalism
13. Pentru stimularea productiei agricole permanente, si a dezvoltarii de sere, primariile sa fie insarcinate cu crearea unor depozite, in care, producatorii locali sa isi poata depozita productia, contra unor sume modice, pana la valorificarea pe piata a productiei
14. Elaborarea și asigurarea de STANDARDE ȘI COSTURI UNITARE în conformitate cu SISTEMUL DE DEVIZE aprobate, pentru diverse lucrări de infrastructură care au aceleași caracteristici. (Ex.: Anveloparea blocurilor, repararea drumurilor, construcții de clădiri pentru instituții publice, etc), contractate de către Administrația Publică Locală în paralel cu simplificarea semnificativă a procedurilor de contractare (durata contractării unei lucrări azi depășește de multe ori limita impusă în cadrul proiectelor cu finanțare europeană). Aceasta propunere are menirea de a reduce corupția la nivelul APL prin reducerea discrepantelor de costuri pentru aceleași tipuri de proiecte și, pe de altă parte, la o celeritate în finalizarea proiectelor de infrastructură.
15. Dezvoltarea ZONELOR METROPOLITANE în vederea implementării unor proiecte mari și coerente de dezvoltare a zonelor, implementarea unor proiecte mari de infrastructură și oferirea unei abordări unitare de dezvoltare
16. Datorita problemelor de sanatate pe care le provoaca multe dintre alimente, dar si majoritatea suplimentelor alimentare, ar fi necesar sa existe in legislatie obligativitatea testarii acestor produse, anual, in cadrul institutelor nationale. Astazi, obligativitatea testarii unui produs alimentar/supliment, este limitata, astfel doar in momentul intrarii pe piata se face o testare sumara. Aceasta propunere ar ajuta atat sistemul de sanatate, avand rol de preventie, cât și cercetarea din Romania, în care nivelul finantărilor este limitat.
V.COMUNICATII
1. Continuarea și extinderea programului ”O ȚARĂ, 3 SISTEME”, privind integrarea sistemelor de telecomunicații din Republica Moldova și Transnistria.
VI. JURIDIC
1. Va fi eleborat și supus dezbaterii publice un ”Cod al Drepturilor Românilor” (în ANEXĂ)care să constituie baza pentru elaborarea și aplicarea Legii Antidiscriminării Românești ( LEGEA ANTIROMÂNISMULUI), care să includă:
– Proceduri privind nerespectarea Jurământului față de țară,
– Proceduri privind nerespectarea Constituției României.
2. Revizuirea retrocedărilor din zonele Transilvania, Banat, Oltenia, Moldova, Bucovina (care ascund în subsidiar proprietățile Imperiului Austro-Ungar), precum și toate marile retrocedări ilegale, sau la limita legalității.
3. Responsabilizare.
VII. SĂNĂTATE
1. Modificarea legii sanatatii, astfel incat, contractele de achizitii de medicamente si materiale sanitare sa redevina contracte de achizitii publice si, implicit, informatii de interes public, în conditiile in care, acest fapt creaza premisele unor abuzuri mult mai mari decat in anii anteriori.
VII. REFORMĂ POLITICĂ
1. Situatie privind modificarea Legii 357/2015 privind Statutul deputatilor si senatorilor.
2. Responsabilități și responsabilizare
3. Introducerea în Programul de Guvernare a tuturor partidelor a unor strategii privind REUNIREA.
4. Inițierea unor programe mixte de integrare, România-Republica Moldova.
5. SISTEMUL ELECTORAL:
– Varianta A:
Se va depune la Parlament inițiativa legislativă privind amendarea Legii Electorale
a. pentru extinderea termenului de ”competitor electoral” la toate organizațiile și asociațiile societății civice, pentru a elimina discriminarea prin care acest drept este permis doar organizațiilor și asociațiilor civice ale minorităților;
b. pentru înființarea Circumscripției Electorale 44-Basarabia în care vor putea candida exclusiv românii basarabeni pe un număr suficient de locuri pentru a putea constitui Grupul Parlamentar Basarabia, prin aceasta creindu-se perspectiva integrării politice
-Varianta B:
Reducerea la 300 a numarului parlamentarilor prin respectarea şi aplicarea Referendumului din 2009 și constituirea unui Grup Parlamentar al Românilor de pretutindeni, (28 Parlamentari), astfel:
1. 3 parlamentari pentru românii din România, mai puțin reprezentați,
2. 3 Parlamentar pentru românii din Republica Moldova,
3. 1 Parlamentar pentru românii din Ucraina,
4. 1 Parlamentar pentru românii din Ungaria,
5. 1 Parlamentar pentru românii din Serbia,
6. 1 Parlamentar pentru românii din Bulgaria,
7. 1 Parlamentar pentru românii din celelalte teritorii istorice ( Rusia, Albania, Macedonia, Grecia),
8. 3 Parlamentari pentru românii din Italia ( *1.267.000 de români),
9. 2 Parlamentari pentru românii din Spania (1.054.000 de români),
10. 2 Parlamentari pentru românii din SUA (1.000.000 de români și persoane de origine română)
11. 2 Parlamentari pentru românii din Germania (800.000 de români),
12. 1 Parlamentar pentru românii din Israel: 700.000 (este vorba despre israelieni originari din România, inclusiv generațiile a II-a și a III-a, conform estimării ambasadei; dintre aceștia 200.000 au redobândit sau dobândit cetățenia română),
13. 2 Parlamentari pentru românii din Marea Britanie ( 400.000 de români)- real 1.500.000,
14. 1 Parlamentar pentru românii din Franța (300.000 de români),
15. 1 Parlamentar pentru românii din Canada: 238.000 de români și persoane originare din România
16. 1 Parlamentar pentru românii din Austria (120.000 de români),
17. 1 Parlamentar pentru românii din Belgia (100.000 de români),
18. 1 Parlamentar pentru românii din celelalte țări.
*Conform Raportului Ministerul Românilor de Pretutindeni 30.06.2019
6. PREZENTAREA DE CĂTRE PARLAMENT, GUVERN, PREȘEDINȚIE A UNUI PLAN DE MĂSURI PRIVIND ÎNTĂRIREA UNITĂȚII STATULUI ROMÂN în spiritul toleranței și echilibrului social în raport cu minoritățile naționale.
6. Constituirea ”Alianței Unioniste a Românilor” ca formațiune de tip confederativ, a organizațiilor și asociațiilor civice, având personalitate juridică pentru a acționa în mod instituționalizat și pentru a avea autoritatea de reprezentare pe plan intern și extern a mișcării unioniste
7. Inițierea unor recomandări organizațiilor românilor din Transcarpatia, Bucovina (Cernăuți și Ținutul Herței) și din Odesa/Basarabia de Sud (Bugeac) să creeze o alianță similară de tip confederativ cu personalitate juridică, pentru a putea constitui elementul de dialog instituționalizat atît la nivelul autorităților locale cât și la cel al administrației României pentru promovare și susținerea intereselor comunității românești, La fel și pentru organizațiile românilor din sudul Dunării să-și creeze o alianță similară pentru a constitui autoritatea instituțională pentru reprezentarea unitară a intereselor românilor atât în relațiile cu statul sârb cât și cu statul român.
8. Eliminarea discriminărilor și in mod special a discriminărilor pozitive.
9. Construirea și definitivarea Programelor de Guvernare la nivelul tuturor partidelor politice prin crearea unor GRUPURI Permanente pentru POLITICI PUBLICE, care să se CONSULTE PERMANENT pe domenii de activitate cu diversele forme ale societății civile
10. Constituirea programului on-line ”CABINET PARLAMENTAR” cu privire la detaliile activităţii din circumscripţie (audienţe, deplasări în circumscripţie, întâlniri cu reprezentanţii administraţiei publice locale), precum şi cu privire la consultările avute în circumscripție cu societatea civilă, în zilele de joi și vineri, și inițierea unei legi privind ”Traseismul politic- metode și motivații”.
IX. CULTURĂ ȘI IDENTITATE NAȚIONALĂ
1. Valorificarea culturii specifice, prin decretarea satelor traditionale in patrimoniu cultural, astfel sa nu li se permita modificarea aspectului sau a materialelor traditionale.
2. În vederea păstrării culturii şi identităţii naţionale, la admiterea în orice formă de învăţământ superior românesc este necesară (pe lângă probele de specialitate ale domeniului ales) introducerea unui test (tip grilă) de cultură generală care să conţină şi întrebări vizând specificul românesc.
3. Introducerea în cadrul cursurilor pentru gimnaziu și liceu a unor ore de promovare a identității naționale .
4. Introducerea obligatorie a uniformelor școlare specifice fiecărei instituții de învățământ.
5. Inființarea unei structuri speciale la nivel Guvernamental privind Protejarea Identității românilor din zona Harghita-Covasna- Mureș, cu atribuții și în localitățile unde numeric românii sunt sub 50% din totalul populației.
X. GEOPOLITICĂ ȘI SECURITATE NAȚIONALĂ
1. Inițierea unor Programe geostrategice naționale și zonale (Trianon 2020- Ungaria alocă 300 Milioane euro).
2. Relansarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii, tradusa prin resurse alocate in domenii cheie (transport, energie, mediu, turism, securitate), avand ca obiectiv transformarea Dunării în artera mjora de transport pentru Europa.
3. Furnizare de securitate in regiune si consolidarea relatiei transatlantice, in contextul evolutiilor politice actuale; furnizare de programe educationale de intelligence in regiunea extinsa a Marii Negre.
VII. Alocarea resurselor şi instrumentelor necesare instituţiilor din domeniul securităţii şi apărării naţionale în faţa vulnerabilităţilor şi riscurilor crescute din regiune
VIII. Elaborarea şi adoptarea unui nou statut al poliţistului de către Ministerul Afacerilor Interne cu reguli clare privind cariera poliţiştilor și polițiștilor locali, pentru asigurarea predictibilităţii evoluţiei profesionale, precum şi pentru asigurarea stabilităţii funcţiei de poliţist și polițist local, care să conțină si metodologii privind responsabilizare și statutul pensiei speciale, în concordanță cu legislațiile europene.
XI. EDUCAȚIE
1. Înființarea a minim o clasă educațională cu predare în LIMBA ROMÂNĂ, în toate unitățile de învățământ din România.
2. Înființarea pe principiul reciprocității, în Diaspora Istorică a unor unități de învățământ în limba română, care să conțină minim o clasă în limba națională, sau dupa caz, unde există un număr mai mic de români ( cu sau fără cetățenie română), înființarea în unități de învățământ, a minim o clasă cu predarea în limba română.
3. Înființarea în Diaspora emergentă și integrată, ( cu sau fără cetățenie română – generația aII-a sau a III-a ), în unități de învățământ, a minim o clasă cu predarea în limba română.
4. Alinierea curriculum-ului din România cu a celor din statele cu o diaspora conturată, în vederea unei mai ușoare adaptări a copiilor la emigrația părinților.
5. Adaptarea Bacalaureatului din România la cel din alte state pentru susținerea acestuia în orice stat cu o diasporă românească.
6. Introducerea obligatorie a Istoriei României și Geografiei României la Bacalaureat.
7. Inițierea și dezvoltarea proiectului ”Corpul Profesorului Român” care să stabilească modul în care, prin colaborarea și implicarea financiară a statului român, grupuri de profesori să predea în comunitățile românești, cursuri de literatură și istorie românească
8. Organizarea unor Școli de vara (vacanțe) în funcție de sistemele de învățământ din statele unde sunt comunități de români, pentru a se deplasa profesori voluntari ce pot fi remunerați acolo în funcție de donații și/sau sponsorizări. Profesorii să fie stimulați de Inspectoratele Școlare Județene și/sau Ministerul Educației Naționale, cu puncte de evaluare necesare calificativelor anuale profesionale.
9. Inițierea proiectului ”Copii românilor plecați la muncă în străinătate”
10. PREVENIREA VIOLENȚEI ȘI BULLYING-ului ÎN ȘCOLI prin includerea în atribuțiile POLIȚIEI DE PROXIMITATE, a sarcinilor care să asigure un climat de încredere și siguranță pentru elevii și cadrele didactice în fața unui fenomen crescut de risc infracțional în interiorul sau în jurul unităților de învățământ, prin instituirea unor activități lunare/trimestriale, unde să fie invitați și părinții,
11. Responsabilizarea părinților în viața copiilor, cu aplicarea unor amenzi sau chiar decăderea din drepturile părintești, dacă împiedică accesul copiilor la educație.
12. Introducerea unor discipline de studiu ale viitorului – dezvoltare durabilă, ecologie, cu accent pe reducerea consumului de hrană, energie și accent pe reciclare, reîmpădurire, reducerea emisiilor de gaze în atmosferă.
13. Accent mare pus pe învățarea experențială, mergând până la mici proiecte de cercetare.
14. Reevaluarea tuturor manualelor alternative și înlocuirea celor anacronice, conferindu-li-se o valabilitate de cel puțin zece ani,
15. Un program național riguros de formare continuă a cadrelor didactice,
16. Extinderea programului pilot privind existența în fiecare unitate de învățământ gimnazial, a unui mediator școlar,
17. Implementare măsuri concrete de reducere a abandonului școlar, dezvoltarea relației școală – familie – mediator,
18. Introducerea unor forme de invățământ prefesionale, finalizate cu o certficare clară a competenței studiate, prin revalorizarea învățământului profesional și tehnic prin flexibilizarea sistemului – mai multe opțiuni de formare profesională pentru elevi, diferite tipuri de certificări care să asigure acces pe piața muncii,
19. Implementarea unor programe care să asigure condiții de dezvoltare și formare a tuturor copiilor, nediscriminatoriu,
20. Reînființarea/modernizarea atelierelor școlare pentru învățământul profesional și cel tehnologic,
21. Dezvoltare programe de voluntariat în rândul elevilor
22. Realizarea de studii cu privire la nevoile agenților economici în ceea ce privește asigurarea cu personal calificat, precum și la inserția absolvenților pe piața muncii,
23. Completarea programelor școlare aprobate, să asigure: educația pentru sănătate, educația civică, educația cultural artistică și științifică, educația ecologică, educația prin sport, educația rutieră, educația pentru dezvoltarea durabilă, educație durabilă, educație de prim-ajutor,
22. Înființarea de cantine în interiorul universităților din România sau în imediata apropiere a acestora după modelul Mensa din Germania prin demararea unui proiect de către Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice în colaborare cu Ministerul Sănătății pentru susținerea și implementarea unui stil de viață sănătos cu respectarea alimentației zilnice inclusiv măsura introducerii pauzei de masă la prânz, în intervalul orar 12-13, atât pentru studenți cât și pentru profesori
22. Examenul de finalizare a ciclului I de studii universitare de licență să se materializeze prin susținerea lucrării de diplomă, renunțându-se la examenul scris de specialitate care testează materia deja evaluată prin examene de-alungul celor 3 sau 4 ani de studii universitare de licență; media generală a examenului de finalizare a ciclului I universitar să fie dată la nivelul tuturor universităților din România de formula: (media generală a celor 3 sau 4 anii de studii universitare de licență + nota de la susținerea lucrării de diplomă) / 2
23. Șefii de promoție, declarați de conducerea facultăților din care provin ca urmare a mediei generale remarcabile a anilor de studii – în marea lor majoritate studenți numai cu note de 9 și 10 la toate examenele din facultate – atât de la studiile de licență cât și de la cele de masterat, să fie susținuți și promovați de facultatea respectiv universitatea în cadrul căreia au studiat cât și de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice prin integrarea prioritară în instituțiile statului, ale administrației publice centrale, prin încadrarea fără examen având în vedere rezultatele lor excepționale din mediul universitar și potențialul jucat de aceștia în procesul de modernizare și de reformare a României dar și încurajarea lor de a-și construi o carieră profesională în țară
24. Extinderea bursei de performanță „Meritul Olimpic” și la nivelul laureaților olimpiadelor naționale din România nu numai pe durata anului I al ciclului de studii universitare de licență ci pe parcursul întregului ciclu de licență
25. Pentru asigurarea securității studenților și a elevilor din ciclul liceal și gimnazial în timpul cursurilor și al orelor ar trebui ca aceștia să dețină legitimații de acces personalizate pe care să le scaneze la intrarea în instituția de învățământ preuniversitar respectiv universitar de care aparțin; aceeași măsură ar trebui să fie luată în considerare și pentru corpul profesoral, atât din preuniversitar cât și din universitar
26. Pentru menținerea unor standarde ridicate în materie de act educațional în mediul universitar ar trebui susținută intens renunțarea la admiterea pe bază de dosar respectiv pe baza mediei de la examenul de bacalaureat și să se pledeze pentru examenul scris de admitere însă susținându-se activ în continuare de către universități admiterea fără examen pentru olimpicii internaționali și naționali și, de asemenea, luând în considerare și elevii din ciclul liceal cu media generală 10 la examenul de bacalaureat care să fie admiși fără examen la facultatea pe care o aleg urmare a rezultatului excepțional obținut care probează cunoștințe solide acumulate și studiu intens
27. Implementarea catalogului electronic și la nivelul tuturor liceelor și ciclului gimnazial din școli din România prin preluarea modelului din mediul universitar: acces la cont prin parolă; desemnarea de către conducerea instituțiilor de învățământ a unui administrator care să vegheze la buna funcționare a platformei online și la încărcarea notelor în timp util
28. Introducerea unei noi materii în programa elevilor de liceu, de la profil real și uman, care să se intituleze „Cultură instituțională” și care să se centreze pe familiarizarea acestora cu modul de organizare și funcționare al instituțiilor statului român: Guvernul României, Parlament, Administrația Prezidențială, ministere, institute, centre, direcții
29. Eliminarea FONDULUI CLASEI/ȘCOLII –aceste măsuri s-au luat încă din anul de grație a noii legi educaționale, 2011, ele încă nu sunt respectate.
30. Crearea unui CONT BANCAR în care să se poată face donații, iar persoanele fizice/juridice să fie scutite de la un anumit impozit, funcție de donație.
31. Noul DASCĂL să facă 1 an de PRACTICĂ plătită sub stricta supraveghere a unui METODIST. Binențeles, acest an de practică să fie făcut la sfârșitul anului de licență.
01.11.2019
NICUȘOR MOISE
DIRECTOR EXECUTIV